Month: March 2014

Punct! …Și de la capăt.

Punct

Site-urile cum ar fi eJobs, BestJobs sau alte surate de-ale lor, gem de joburi puse pe tapet. La unele se adună chiar și mii de aplicări, mai ales la cele care par să nu necesite o specializare strictă. Habar n-am cum aleg cei de la HR. Recrutorii, vreau sa spun. Nu cred că le e ușor, pe de o parte. Nu cred că se orientează bine, pe de altă parte. Spun asta pentru că același job apare iar și iar.  Ori nu-l vede cine trebuie și, deci, nu apare cine trebuie, ori pretențiile sunt peste măsură de exagerate. Știu cât de cât cum stau lucrurile fiindcă de peste doi ani sunt foarte interesată. Ca orice om în căutarea unui job.

(more…)

Advertisements

WhatsApp

ceai-de-menta

– Să mă suni când ajungi, îi spusese. Eu o să fiu acolo.

Veni privind spre clădirea unde ar fi trebuit să-l găsească. Sună. Nu-l vedea dar cineva, așezat pe o băncuță, tocmai răspundea la telefon…

O aștepta acolo, cu un zâmbet larg, într-o mână cu mobilul iar în cealaltă cu ceva ce se dovedi a fi un fir de floare. Pe lujer, înșirate câteva flori albe, la prima vedere părând boboci de trandafir. Frunzele arătau însă altceva. Erau boboci ai unei flori de o specie necunoscută. Delicați, fragili, foarte frumoși dar lipsiți complet de parfum. (more…)

Mi-a zâmbit…

violete

Un apel telefonic, la ceas de seară. Nici scurt, nici foarte lung. Cu totul și cu totul neașteptat. O voce foarte plăcută. Un ton familiar deși o voce complet necunoscută.

În urmă cu câteva zile spuneam că n-am nicio veste de la ea. Că întârzie dar că sunt înarmată cu încredere și cu foarte multă răbdare. Că știu că va sosi. (more…)

Fac alegeri proaste

path-of-lifeCăile în viață sunt mai multe. Ca să ajungem unde țintim, putem să ne folosim de autostrăzi dar și de străzi, ulicioare, poteci ori scurtături. Metaforice. Făcând abstracție de anumite detalii, deci simplificând foarte mult, căile astea se reduc de fapt la doar două: calea ușoară și calea grea.

Mama este fost cadru didactic. (more…)

Ești pasionat de robotică și programare? Campionatul de Fotbal Robotic te așteaptă

Cine gândea acum vreo treizeci de ani, mai precis pe 1 ianuarie 1983, ce impact extraordinar va avea internetul? Probabil că nu foarte mulți, mai ales că era un soi de aplicație croită pentru Departamentul Apărării din SUA. Pe atunci reprezenta Viitorul, acum înseamnă Prezentul. O invenție revoluționară care ne-a schimbat complet viețile. (more…)

Cutia cu toate darurile

Cutia Pandorei

De când am citit Legendele Olimpului, pe care o consider a fi una dintre lecturile de neratat într-o viață, m-a fascinat un mit: cel al Cutiei Pandorei. (Pandora înseamnă în limba greacă cu toate darurile). Mitul m-a cucerit pentru totdeauna prin profunzimea sa și pentru universalitate căci de la bogatul ce pare a deține secretul fericirii până la cel mai umil semen al nostru, cu toții avem nevoie de zâmbetul cald al celei numită Speranța. Fără niciun fel de discriminare.

Când viața se desfășoară sub semnul unei cenușii deznădejdi, când zilele care trec par a fi toate la fel, unele chiar mai lipsite de lumină decât altele, Speranța e singura care dă un oarecare sens așteptării și curgerii nemiloase a timpului. (more…)

Bun venit în mica mea garsonieră!

Fotografii-alb-negru10

Greu s-a născut, trecând prin toate chinurile facerii. Nu am să înțeleg niciodată de ce am ales să-l am, îmi zisesem de mai multe ori că nici măcar nu-mi place WP, că nu mi se potrivește. Asta încă de când avusesem câteva întâlniri ceva mai mult decât meteorice acum vreo doi ani și nu fuseseră unele prea reușite. În fine, poate că era de înțeles, acolo nu mă simțeam prea confortabil, nefiind la mine acasă ci sub un acoperiș împreună cu mulți alții. Un fel de odăiță, într-un fel de chirie, într-o locuință comună. Acum întâlnirile mele cu WP se petrec într-o garsonieră modest mobilată dar măcar e a mea. Într-un anume fel, faptul că îmi aparține mai atenuează din senzația de inadecvare. (more…)